Jurnal de Strasbourg - Parlamentul European - ultimul episod

...e joi dimineață și e foarte frig sau cel puțin așa ți se pare de la răceala care nu îți mai dă pace. Trebuie să mergi la birou, dar azi e zi scurtă. La 12:30 se încheie activitatea.

Ajuns înghețat la birou te încălzești puțin cu un ceai fierbinte la care se adaugă celebrul croissant.
Încăperea în care sunt birourile centrelor de informare e foarte friguroasă. Cei din Bulgaria au biroul, la propriu, în bătaia vântului. Dar mai e foarte puțin. Afară ninge și e vânt puternic.


Pe holuri se aude soneria. Gata, s-a terminat. În câteva ore, în clădirile europene, vor rămâne cel mult 20% din oamenii care sunt acum. Se vor umple din nou începând cu 17 ianuarie 2011.

E forfotă mare peste tot. Multe birouri sunt deja goale și mulți oameni, cu bagajele după ei, se grăbesc să prindă autobuzul ce stă să plece de la intrarea principală. Termini ce mai ai de făcut și după aceea mergi să îți saluți amicii care pleacă. Toți vor să ajungă la gară, iar de acolo unii vor merge cu trenul la Frankfurt, alții la Entzheim.

Urmează o nouă sesiune de poze prin clădirile Parlamentului.

După sesiunea de poze mergi la masă alături de Doina și Angela Avram, o doamnă jurnalistă foarte drăguță de la TVR cu care împărtășiți câteva impresii despre sesiune din decembrie. Doamna Avram spune că mai are de realizat un interviu important pe care îl așteaptă de câteva zile.
La cantină, deși se găsesc cu greu locuri la mese, nu mai e agitația din zilele precedente. Mâncarea e cam aceeași.

Încă o sesiune de poze în zona hemiciclului și apoi îți iei la revedere de la Parlament. Birourile sunt goale.

Urmează o scurtă vizită la târgurile de Crăciun. Găsești câte unul în aproape fiecare piață.
În drumurile astea te oprești la un vin fiert în Place de Broglie la Christkindelsmärick(Marché de l'Enfant Jésus)care se ține de aproape 450 de ani și este unul dintre cele mai vechi târguri dedicate Crăciunului din Europa.

Aici, în Place de Broglie, în special iarna(și mai ales noaptea), copacii arată ca într-un film al lui Alfred Hitchcock.

Vara. mulți zic că arată foarte bine. Acum sunt doar niște cioturi cu forme ciudate.

Toate străzile, indiferent cât de înguste sunt, în zona centrală a orașului, sunt pline de magazine și restaurante. Ajungi în Place Kleber, la Galeriile Lafayette(marele magazin al modei), o clădire cu 5 etaje în care găsești toți designeri vestimentari și tot felul de lucruri de la cele mai mărunte cadouri la cele mai sofisticate obiecte pentru casă.

Trebuie să mergi și acolo pentru niște mici cumpărături. Prețurile sunt și ele pe măsura renumelui. La parter un ceas Festina, mai casual, îți face cu ochiul însă gândul îți rămâne la Hublot-ul din prima zi și nici banii nu mai sunt cei din prima zi. La etajul 1 sunt designerii cu colecțiile lor de lux. Mai sus sunt colecțiile de iarnă, un etaj întreg pentru cu lenjerie intimă, după care urmează articolele pentru copii unde observi, în trecere, un maieu la doar 300 de euro și te gândești că o căciulă are mai mult material decât maieul ăla. Maieu pentru copii de 4 ani, da?

La ultimul etaj sunt obiecte pentru casă. Multe, foarte multe.
În Galeriile Lafayette sunt de toate pentru toți, dar trebuie să ai și un buzunar puțin mai larg dacă vrei să mergi acolo la shopping. Nu înseamnă că nu găsești și lucruri la prețuri bune. Un ceas care în Romania costă 250-300 de euro, acolo îl vezi într-o vitrină la doar 120 de euro.

De la galerii mergi înapoi la Halle pentru celebra brânza mucegăită franțuzească(Roquefort și Camembert), după care pleci în căutarea unor vinuri roșii seci de Bordeaux care să aibă cel puțin 3 ani vechime.

Cam asta a fost. E deja târziu. Trebuie să mergi înapoi la hotel. Bagajele sunt gata și fugi direct la gară.

Trenul de 17:45 este în stație și vrea să plece.

Următoarea destinație: Barcelona.

FINAL DE POVESTE