va ziceam de niste melodii.
Prima e o melodie pe care am auzit-o in Polonia si care, zicea DJ-ul din club, e de "mare succes".
Cel care a facut mix-ul asta, DJ Kentaro, e un tip care a fost campion mondial la DMC(Disco Mix Club) World Final 2002. Atunci avea doar 20 de ani.
Iata piesa:
joi, 17 iunie 2010
luni, 14 iunie 2010
Vuvuzela Job
N-am inteles-o pe-asta cu vuvuzelele.
De ce s-ar duce cineva la un meci de fotbal sa plateasca un bilet care nu e ieftin deloc si sa sufle in trompeta 90 de minute fara sa se uite o secunda la meci ? Ca sa faci treaba asta timp de 90 de minute presupun ca tre' sa fii in forma, sa ai cel putin niste plamani zdraveni(vigurosi).
Ce-or vrea sa demonstreze cu suflatul asta? Ca pe langa faptul ca le au mai mari decat restul masculilor de pe alte continente sunt buni si la munca de suflat, adica "blow job" cum ar zice englezu'?
La rusi si la ucrainieni am mai vazut ceva asemanator, goarna cu gaz, insa aia nu fac munca "manuala". Nu trebuie sa fii in forma, nu trebuie sa ai plamani sanatosi, decat apesi pe buton.
De ce s-ar duce cineva la un meci de fotbal sa plateasca un bilet care nu e ieftin deloc si sa sufle in trompeta 90 de minute fara sa se uite o secunda la meci ? Ca sa faci treaba asta timp de 90 de minute presupun ca tre' sa fii in forma, sa ai cel putin niste plamani zdraveni(vigurosi).
Ce-or vrea sa demonstreze cu suflatul asta? Ca pe langa faptul ca le au mai mari decat restul masculilor de pe alte continente sunt buni si la munca de suflat, adica "blow job" cum ar zice englezu'?
La rusi si la ucrainieni am mai vazut ceva asemanator, goarna cu gaz, insa aia nu fac munca "manuala". Nu trebuie sa fii in forma, nu trebuie sa ai plamani sanatosi, decat apesi pe buton.
sâmbătă, 12 iunie 2010
11 iunie, o zi importanta pentru Slatina
11 iunie e o zi importanta pentru fotbalul slatinean.
Acum cativa ani, mai exact pe 11 iunie 2005 echipa cumparata de la Craiova si denumita ulterior Oltul Slatina se lupta pentru a nu retrograda in liga a-III-a.
La acel meci, disputat impotriva celor de la International Curtea de Arges, era necesara o victorie si conform traditiei romanesti toti stiau ce au de facut, in afara de jucatorii din Curtea de Arges, in special portarul lor incapatant si nestiutor.
Si chiar daca arbitrii acelei intalniri au dat 100 de lovituri libere din preajma careului pentru slatineni, vreo 30 de cornere, chiar daca n-au vazut vreo 20 de offside-uri flagrante, scorul in minutul 86 era tot 0-0.
Cum jucatorii "slatineni"(craioveni la origini) pareau incapabili sa inscrie din faze mai putin dubioase, in minutul 87, arbitru(un mare arbitru roman, poate cel mai mare, Marian Salomir) a fost nevoit sa acorde un penalty la o centrare in careul celor din Curtea de Arges, iar stadionul "1 Mai" din Slatina, exasperat pana in acel moment de ratarile monumentale ale jucatorilor "slatineni"(craioveni la origini), a fost patruns de un ras izbavitor. Era clar chiar si pentru cel mai sceptic spectator ca Slatina trebuia sa ramana in liga a-II-a. Numai ca jucatorul care a executat penalty-ul, Calotescu, a tras slab si portarul oaspetilor Pampea(un fel de "Romica Bunica" inversat), in necunostinta de cauza, a reusit sa respinga.
Si astfel, pe 11 iunie 2005, dupa un 0-0 rusinos, Oltul Slatina a retrogradat.
La exact 5 ani de la acel eveniment, dupa ani de chinuri, fotbalul slatinean a avut din nou sansa de a scrie o noua pagina de istorie, numai ca acum lupta se ducea pentru promovare si nu retrogradare.
Acum cativa ani, mai exact pe 11 iunie 2005 echipa cumparata de la Craiova si denumita ulterior Oltul Slatina se lupta pentru a nu retrograda in liga a-III-a.
La acel meci, disputat impotriva celor de la International Curtea de Arges, era necesara o victorie si conform traditiei romanesti toti stiau ce au de facut, in afara de jucatorii din Curtea de Arges, in special portarul lor incapatant si nestiutor.
Si chiar daca arbitrii acelei intalniri au dat 100 de lovituri libere din preajma careului pentru slatineni, vreo 30 de cornere, chiar daca n-au vazut vreo 20 de offside-uri flagrante, scorul in minutul 86 era tot 0-0.
Cum jucatorii "slatineni"(craioveni la origini) pareau incapabili sa inscrie din faze mai putin dubioase, in minutul 87, arbitru(un mare arbitru roman, poate cel mai mare, Marian Salomir) a fost nevoit sa acorde un penalty la o centrare in careul celor din Curtea de Arges, iar stadionul "1 Mai" din Slatina, exasperat pana in acel moment de ratarile monumentale ale jucatorilor "slatineni"(craioveni la origini), a fost patruns de un ras izbavitor. Era clar chiar si pentru cel mai sceptic spectator ca Slatina trebuia sa ramana in liga a-II-a. Numai ca jucatorul care a executat penalty-ul, Calotescu, a tras slab si portarul oaspetilor Pampea(un fel de "Romica Bunica" inversat), in necunostinta de cauza, a reusit sa respinga.
Si astfel, pe 11 iunie 2005, dupa un 0-0 rusinos, Oltul Slatina a retrogradat.
La exact 5 ani de la acel eveniment, dupa ani de chinuri, fotbalul slatinean a avut din nou sansa de a scrie o noua pagina de istorie, numai ca acum lupta se ducea pentru promovare si nu retrogradare.
vineri, 11 iunie 2010
Cine va castiga campionatul mondial ?
In cateva ore incepe show-ul mondialului.
Putin mai jos predictiile/dorintele mele pentru aceasta editie a Campionatului Mondial.
Cine va castiga mondialul 2010 ?
Putin mai jos predictiile/dorintele mele pentru aceasta editie a Campionatului Mondial.
Cine va castiga mondialul 2010 ?
Bucuresti-Munchen-Poznan
Am tot zis ca o sa postez cateva cuvinte despre calatoria la Poznan.
De zbor nu am mare lucru sa va zic. Cateva aventuri la Bucuresti, ca de obicei. Am ramas impresionat insa de organizarea, diplomatia si modul de viata al celor care lucreaza in aeroportul din Munchen.
Munchen-ul, desi l-am vazut mai mult din aeropot, din cate am vazut pot sa zic ca e un oras extraordinar, iar noaptea Alianz Arena, din afara, e o imagine spectaculoasa.
Legat de destinatia finala, Poznan e un oras vechi de peste 1.000 de ani, capitala a regiunii Wielkopolska.
Cei din Poznan se lauda ca orasul lor a fost prima capitala a poporului polonez, iar insemnarile din vremea crestinarii arata ca acesta era cartierul general al conducatorilor de la acea vreme, multi dintre ei fiind inmormantati chiar in catedrala din Poznan.
Astazi Poznan-ul este unul dintre cele mai importante centre economice si culturale ale Poloniei cu o populatie de aproximativ 600.000 de locuitori. Orasul e si un important centru universitar, avand aproximativ 150.000 de studenti.
Ca arhitectura Poznan-ul e o combinatie intre nou si vechi in care poti gasi aliniate mai multe stiluri in jurul vechii structuri romane. Fiind pe lista oraselor organizatoare al urmatorului Campionat European de Fotbal, pregatirile pentru EURO 2012 se vad la tot pasul, iar dezvoltarea e evidenta.
De zbor nu am mare lucru sa va zic. Cateva aventuri la Bucuresti, ca de obicei. Am ramas impresionat insa de organizarea, diplomatia si modul de viata al celor care lucreaza in aeroportul din Munchen.
Munchen-ul, desi l-am vazut mai mult din aeropot, din cate am vazut pot sa zic ca e un oras extraordinar, iar noaptea Alianz Arena, din afara, e o imagine spectaculoasa.
Legat de destinatia finala, Poznan e un oras vechi de peste 1.000 de ani, capitala a regiunii Wielkopolska.
Cei din Poznan se lauda ca orasul lor a fost prima capitala a poporului polonez, iar insemnarile din vremea crestinarii arata ca acesta era cartierul general al conducatorilor de la acea vreme, multi dintre ei fiind inmormantati chiar in catedrala din Poznan.
Astazi Poznan-ul este unul dintre cele mai importante centre economice si culturale ale Poloniei cu o populatie de aproximativ 600.000 de locuitori. Orasul e si un important centru universitar, avand aproximativ 150.000 de studenti.
Ca arhitectura Poznan-ul e o combinatie intre nou si vechi in care poti gasi aliniate mai multe stiluri in jurul vechii structuri romane. Fiind pe lista oraselor organizatoare al urmatorului Campionat European de Fotbal, pregatirile pentru EURO 2012 se vad la tot pasul, iar dezvoltarea e evidenta.
duminică, 30 mai 2010
Lucestii
Astia doi, Mircea si Razvan, parca nu prea mai au legatura cu realitatea. In primul rand vobim de Mircea Lucescu, cel mai bun antrenor roman din punct de vedere al rezultatelor, ca la el e problema cea mai mare. E un antrenor bun si asta nu o poate nega nimeni. Are multe titluri castigate, multe cupe, multi jucatori promovati etc., adica tot tacamul care il face sa fie un antrenor bun la nivel european.
Numai ca nu stie sa piarda, iar asta e un mare defect, poate cel mai mare defect pe care il poate avea un antrenor. Defectul asta te face sa pierzi mult, atat pe teren cat si in afara lui. Pentru ca daca nu stii sa pierzi(in sensul ca trebuie sa accepti ca uneori altii pot fi mai buni ca tine), nu vei sti niciodata sa treci peste “infrangere”, sub orice forma vine ea, si sa evoluezi, sa iti analizezi greselile, sa le indrepti si apoi sa devii mai bun si mai bun si tot asa catre gloria suprema: Champions League si marile cluburi europene. Iar cariera lui Mircea Lucescu e un exemplu clar de antrenor/roman care n-a stiut niciodata sa treaca peste infrangeri. Marii campioni au stiut intotdeauna sa invete din greseli si sa le indrepte pentru a deveni mai buni. Mircea Lucescu desi putea deveni un foarte mare antrenor a ramas un antrenor bun ce se mandreste cu trofeele castigate: Europa League, campionatul turcesc, cel ucrainian si cel din Romania, cateva rezultate cu echipe mediocre din Italia(2 promovari, dar si 2 retrogradari cu Brescia, cateva tentative nereusite la Pisa si Reggiana) si un retur catastrofal la Inter.
Treaba e ca in ultimele luni, probabil din cauza faptului ca nu il mai baga nimeni in seama, s-a apucat sa acuze in stanga si in dreapta pe tot felul de subiecte, acaparand atentia asa zisilor jurnalisti.
Numai ca nu stie sa piarda, iar asta e un mare defect, poate cel mai mare defect pe care il poate avea un antrenor. Defectul asta te face sa pierzi mult, atat pe teren cat si in afara lui. Pentru ca daca nu stii sa pierzi(in sensul ca trebuie sa accepti ca uneori altii pot fi mai buni ca tine), nu vei sti niciodata sa treci peste “infrangere”, sub orice forma vine ea, si sa evoluezi, sa iti analizezi greselile, sa le indrepti si apoi sa devii mai bun si mai bun si tot asa catre gloria suprema: Champions League si marile cluburi europene. Iar cariera lui Mircea Lucescu e un exemplu clar de antrenor/roman care n-a stiut niciodata sa treaca peste infrangeri. Marii campioni au stiut intotdeauna sa invete din greseli si sa le indrepte pentru a deveni mai buni. Mircea Lucescu desi putea deveni un foarte mare antrenor a ramas un antrenor bun ce se mandreste cu trofeele castigate: Europa League, campionatul turcesc, cel ucrainian si cel din Romania, cateva rezultate cu echipe mediocre din Italia(2 promovari, dar si 2 retrogradari cu Brescia, cateva tentative nereusite la Pisa si Reggiana) si un retur catastrofal la Inter.
Treaba e ca in ultimele luni, probabil din cauza faptului ca nu il mai baga nimeni in seama, s-a apucat sa acuze in stanga si in dreapta pe tot felul de subiecte, acaparand atentia asa zisilor jurnalisti.
duminică, 16 mai 2010
Doneaza 2% din impozitul pe venit
Maine e ultima zi cand puteti dona 2% din impozitul anual pe venit. Printr-un gest simplu puteti ajuta alte vieti.
Conform Codului Fiscal, contribuabilii persoane fizice au posibilitatea sa directioneze 2% din impozitul pe veniturile obtinute in anul precedent catre o entitate non-profit. Aceasta optiune nu va costa nimic, doar un pic de interes si implicare. Daca nu directionati acei 2% catre o asociatie non-profit, suma respectiva ramane la stat.
Conform Codului Fiscal, contribuabilii persoane fizice au posibilitatea sa directioneze 2% din impozitul pe veniturile obtinute in anul precedent catre o entitate non-profit. Aceasta optiune nu va costa nimic, doar un pic de interes si implicare. Daca nu directionati acei 2% catre o asociatie non-profit, suma respectiva ramane la stat.
vineri, 14 mai 2010
Va recomand un articol despre Wikipedia Romania
Pe reportervirtual.ro a aparut un articol foarte interesant cu privire la ce se intampla pe Wikipedia Romania, locul unde toti isi dau cu parerea.
Din articol:
"Nu mă refer numai la cazul meu, dar în această speţă sunt atâtea şi atâtea alte cazuri. Prefer să scriu despre mine tocmai fiindcă nu doresc ca o parte a istoriei vieţii mele să fie falsificată de aceşti indivizi mediocri, dar cât se poate de răzbunători, iar pe de altă parte, trăind pe pielea mea astfel de momente cred că este cel mai indicat. Aceşti pseudoeditori nu sunt remunerati de nimeni pentru „munca” depusă pe acea pagină. Tot ceea ce-i ţine uniţi la acest proiect este invidia, ura şi dorinţa de răzbunare pe anumite personalităţi. Aceasta le-a dat avânt pentru a progresa într-o direcţie obscură şi mincinoasă cu privire la istoria sau cultura poporului român. O caracterizare sumară ar fi tocmai aceste rânduri scrise pe pagina unui utilizator care foloseşte pseudonimul Rebel şi pot fi citite la capitolul Perle: ”Abuzurile de la Wikipedia se fac de mai toţi administratorii, avânu-l pe Giku în fruntea lor. El este cel care “taie şi spânzură” ce nu-i convine, ce consideră dânsul că trebuie şters, se şterge, iar ce consideră majoritatea ramâne, pentru că dumnealui crede că aşa este corect. Un singur exemplu vreau să dau: articolul Nikita, a fost “contestat” de mai multe ori că nu are ce căuta într-o enciclopedie, iar dânsul, Mare Domn de Chişinău, care încă nu a împlinit vârsta majoratului, a considerat că e de cuviinţă ca articolul să ramână. De ce? Numai el ştie. Din păcate, nu este singurul, mulţi alţi administratori care se cred mari filozofi, care ne vorbesc din cărţi şi care îi atacă, apoi blochează, pe utlizatorii cu adevărat filozofi sau profesori sau scriitori,” închei citatul. Cam aşa funcţionează enciclopedia aşa-zis liberă: Wikipedia!"
Din articol:
"Nu mă refer numai la cazul meu, dar în această speţă sunt atâtea şi atâtea alte cazuri. Prefer să scriu despre mine tocmai fiindcă nu doresc ca o parte a istoriei vieţii mele să fie falsificată de aceşti indivizi mediocri, dar cât se poate de răzbunători, iar pe de altă parte, trăind pe pielea mea astfel de momente cred că este cel mai indicat. Aceşti pseudoeditori nu sunt remunerati de nimeni pentru „munca” depusă pe acea pagină. Tot ceea ce-i ţine uniţi la acest proiect este invidia, ura şi dorinţa de răzbunare pe anumite personalităţi. Aceasta le-a dat avânt pentru a progresa într-o direcţie obscură şi mincinoasă cu privire la istoria sau cultura poporului român. O caracterizare sumară ar fi tocmai aceste rânduri scrise pe pagina unui utilizator care foloseşte pseudonimul Rebel şi pot fi citite la capitolul Perle: ”Abuzurile de la Wikipedia se fac de mai toţi administratorii, avânu-l pe Giku în fruntea lor. El este cel care “taie şi spânzură” ce nu-i convine, ce consideră dânsul că trebuie şters, se şterge, iar ce consideră majoritatea ramâne, pentru că dumnealui crede că aşa este corect. Un singur exemplu vreau să dau: articolul Nikita, a fost “contestat” de mai multe ori că nu are ce căuta într-o enciclopedie, iar dânsul, Mare Domn de Chişinău, care încă nu a împlinit vârsta majoratului, a considerat că e de cuviinţă ca articolul să ramână. De ce? Numai el ştie. Din păcate, nu este singurul, mulţi alţi administratori care se cred mari filozofi, care ne vorbesc din cărţi şi care îi atacă, apoi blochează, pe utlizatorii cu adevărat filozofi sau profesori sau scriitori,” închei citatul. Cam aşa funcţionează enciclopedia aşa-zis liberă: Wikipedia!"
luni, 10 mai 2010
Yahoo! vrea sa se bata cu Google
Anul trecut, in septembrie, Yahoo! a anuntat lansarea unei campanii de promovare, "Yahoo! It’s You!", in incercarea de a stopa avantul Google. Valoarea totala a campaniei lansate de ei urma sa fie de 100 milioane de dolari.
In prima faza a campaniei, lansate in 28 septembrie 2009 si realizate de Ogilvy & Mather, Yahoo! a investit intre 15 si 25 de milioane dolari, iar rezultatele au fost sub asteptari, in special pe piata americana.
Spotul, principala "arma" a campaniei, il puteti vedea aici:
De la lansare si pana acum numarul vizitatorilor unici pe yahoo.com a scazut cu 2,6% pana la 155,6 milioane, iar "total page views" a scazut cu peste 11%.
In prima faza a campaniei, lansate in 28 septembrie 2009 si realizate de Ogilvy & Mather, Yahoo! a investit intre 15 si 25 de milioane dolari, iar rezultatele au fost sub asteptari, in special pe piata americana.
Spotul, principala "arma" a campaniei, il puteti vedea aici:
De la lansare si pana acum numarul vizitatorilor unici pe yahoo.com a scazut cu 2,6% pana la 155,6 milioane, iar "total page views" a scazut cu peste 11%.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)